Consiliul Superior al Magistraturii a avizat pozitiv în şedinţa din 21 ianuarie proiectul de lege privind executorii judecătoreşti, care prevede reformarea instituţiei executorilor de stat prin transformarea acestora în executori privaţi.
Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a declarat în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii că realizarea unui sistem de executare eficient reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea supremaţiei legii. El a mai adăugat că pe parcursul ultimei perioade au fost întreprinse multiple măsuri cu caracter normativ în domeniul executării, dar, cu toate acestea, problema neexecutării actelor executorii rămâne a fi actuală, prejudiciind încrederea în viabilitatea drepturilor proclamate, afectând imaginea şi autoritatea justiţiei, având consecinţe negative asupra dezvoltării economice, sociale şi politice a statului.
În prezent, în Republica Moldova, sistemul de executare silită este pus în sarcina Ministerului Justiţiei şi se realizează prin intermediul Departamentului de executare şi al oficiilor de executare teritoriale.
Anterior, experţii Consiliului Europei, aflaţi într-o vizită de documentare în Republica Moldova, au constatat că sistemul de executare nu dispune de resurse financiare suficiente pentru executarea corespunzătoare şi efectivă a hotărârilor judecătoreşti. Astfel, deşi costurile întreţinerii sistemului de executare silită au sporit de la circa 5 milioane lei în anul 2004 până la 41 milioane lei în 2009, mijloacele alocate pentru întreţinerea sistemului continuă să fie insuficiente pentru o funcţionare eficace. Astfel, pe parcursul anilor, oficiile de executare s-au confruntat cu carenţă cronică de resurse elementare pentru procesul de executare, precum: combustibil, timbre, plicuri, rechizite de birou. Lipsa mecanismelor de motivare a executorilor judecătoreşti a determinat fluctuaţia deosebit de intensă a cadrelor în sistemul de executare şi imposibilitatea menţinerii în sistem a specialiştilor calificaţi. În aceste circumstanţe, s-a conturat necesitatea identificării unor soluţii viabile pentru redresarea situaţiei create.
De asemenea, în rezultatul unui studiu complex privind cauzele legislativ-instituţionale de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, efectuat cu suportul Misiunii OSCE, a fost formulată recomandarea de a reexamina conceptual statutul executorilor judecătoreşti, fiind considerată drept o soluţie oportună liberalizarea acestei profesii.
Astfel, prin acest proiect de lege executorii judecătoreşti vor fi persoanele care îndeplinesc o activitate de interes public, fiind investiţi de către stat cu competenţe de executare a hotărârilor judecătoreşti. Executorul judecătoresc va desfăşura o activitate liberală care nu constituie activitate de profit, iar principalul scop de investire în funcţie a acestora este executarea hotărârilor judecătoreşti.
Spre deosebire de modul de organizare în prezent a activităţii executorilor judecătoreşti, care activează în cadrul oficiilor de executare existente în fiecare circumscripţie a judecătoriilor, executorii judecătoreşti privaţi îşi vor desfăşura activitatea în cadrul unui birou în care vor putea funcţiona unul sau mai mulţi executori asociaţi. Drepturile şi obligaţiile executorilor care activează în acelaşi birou vor fi stabilite prin contract. De asemenea, pentru a asigura accesul nestingherit al cetăţenilor la serviciile prestate de executori, proiectul stabileşte că programul de activitate al birourilor va fi aprobat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, care va fi organizaţia profesională, formată din toţi executorii judecătoreşti.
Proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti face parte din prima etapă de pregătire a procesului de liberalizare a sistemului de executare a hotărârilor judecătoreşti şi a fost aprobat de Guvern la finele anului 2009, fiind transmis Parlamentului pentru adoptare. Acest proiect de lege prevede instituirea sistemului de executori judecătoreşti privaţi.