
Proiectul de hotărîre privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului de procedură penală și Codului contravențional) a fost votat astăzi, 21 iunie, în cadrul Ședinței de Guvern. Proiectul a fost elaborat ca urmare a propunerilor prezentate de către diverse instituții publice și a ședințelor Grupului de lucru creat pe platforma Ministerului Justiției, cu participarea tuturor instituțiilor interesate, a societății civile, precum și a partenerilor de dezvoltare, în cadrul cărora propunerile au fost analizate, consolidate și inserate în proiect.Proiectul a fost supus mai multor consultări publice, fiind implicat și un expert în domeniu, oferit de ABA ROLI, care a asigurat consecvența conceptuală a modificărilor operate, inclusiv prin prisma standardelor europene din domeniu.
Scopul proiectului este de a îmbunătăți mai multe mecanisme și instituții cu privire la:
ajustarea cadrului normativ în vederea prevenirii încălcării termenului rezonabil
În cazul în care, se va considera, că există pericol de încălcare a termenului de urmărire penală, asigurat de către ofițerul de urmărire penală și procurorul de caz, părțile vor putea să se adreseze judecătorului de instrucție cu cerere de accelerare a urmăririi penale, doar după expirarea a 6 luni de la începerea urmăririi penale.
extinderea utilizării aplicației de videoconferință în ședințele de judecată
În vederea extinderii aplicării utilizării de către instanțele de judecată a videoconferinței, proiectul vine să asigure această oportunitate în procesele de judecată. Pentru persoanele aflate în detenție, audierea acestora prin videoconferință va avea loc în prezența unui apărător ales sau desemnat. Martorii vor putea fi audiați prin videoconferință dacă va fi greu de asigurat prezența acestora în ședințele de judecată.
eficientizarea procedurii de ridicare a excepției de neconstituționalitate
Se propune, ca ridicarea excepției de neconstituționalitate să se dispună în termen de 5 zile și să nu afecteze examinarea în continuare a cauzei, însă, până la pronunțarea Curții Constituționale dezbaterile judiciare să se suspende.
ajustarea și lichidarea unor prevederi care creează predispoziții pentru tergiversarea procedurilor judiciare (soluționarea cererilor de recuzare sau abținere, limitarea amânărilor ședințelor de judecată și a cererilor de strămutare, examinarea cererilor de accelerare etc.)
Se urmărește diminuarea numărului cererilor de recuzare, astfel încât odată cu înaintarea unei cereri de recuzare, partea este obligată să indice absolut toate motivele de incompatibilitate pentru a nu permite tergiversarea procesului cu înaintarea cererilor multiple pe diferite temeiuri, la diverse etape ale examinării cauzei.
Se propune ca partea care înaintează cererea de strămutare a cauzei să o motiveze cu elemente de fapt și de drept, pentru a oferi temei „pretenției” părții, iar examinarea cererii nu va duce la suspendarea cauzei. Se va stabili, că cererile de strămutare înaintate după începerea cercetării judecătorești sau cele repetate pentru aceleași motive vor rămâne neexaminate.
Se propune de a limita amânările ședințelor de judecată până la o singură dată, la cererea motivată a inculpatului, apărătorului sau procurorului.
revizuirea prevederilor privind admiterea, desemnarea și înlocuirea apărătorului
În situațiile în care un apărător lipsește nejustificat sau refuză să exercite apărarea, acesta este înlocuit pentru perioada absenței nejustificate a acestuia. La fel, renunțarea la apărător va putea fi solicitată la cererea persoanei apărate în prezența apărătorului.
extinderea termenului examinare a sesizărilor
Ținând cont de complexitatea cazului, de numărul de participanți, dificultăți în administrarea probelor, inclusiv și alte elemente de durată la faza incipientă, se propune extinderea termenului privind examinarea sesizărilor la 45 de zile. Acest termen va putea fi extins doar cu încă 15 zile dacă procurorul constată că OUP nu a întreprins toate măsurile.
instituirea procedurii acordului de cooperare
Se propune instituirea unei proceduri noi, prin care persoanelor fizice învinuite să li se reducă pedeapsa dacă vor coopera cu organele de urmărire penală, având posibilitatea de a negocia categoria de pedeapsă precum și forma de executare. Această procedură se va aplica doar procuraturilor specializate (PA și PCCOCS), pentru a combate corupția și crima organizată. Acordul de cooperare trebuie aplicat doar pentru cauze de o importanță mare, în care Procurorul General ar vrea să-și asume astfel de cooperare.
instituirea consemnului la frontieră și consemnului de informare
Se urmărește, ca în cazul dispunerii căutării persoanei învinuite de săvârșirea unei infracțiuni, să se aplice consemnul la frontieră în vederea reținerii și predării acesteia organului de urmărire penală.
reglementare clară a nulităților în procesul penal
Se face o distincție concludentă între nulitatea relativă și nulitatea absolută, astfel că va duce la nulitate absolută încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată; b) competența instanțelor judecătorești după calitatea persoanei; c) publicitatea ședinței de judecată; d) participarea părților în cazurile obligatorii; e) prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii. Nulitatea absolută va putea fi invocată la orice etapă a procesului penal și se constată din oficiu sau la cerere. Nulitatea relativă este atunci când a fost afectat caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părților.
obligativitatea pronunțării hotărârilor integrale în toate cazurile
perfecționarea mecanismului despăgubirii pentru condițiile de detenție, etc.