23 mai 2025, Chișinău – Ministerul Justiției a organizat ședința Grupului de monitorizare a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, în cadrul căreia a fost analizat Raportul de monitorizare pentru anul 2024.
Monitorizarea a acoperit toate cele trei direcții strategice ale documentului: I) Independența, responsabilitatea și integritatea actorilor din sectorul justiției; II) Accesul la justiție și calitatea actului de justiție; III) Administrarea eficientă și modernă a sectorului justiției.
Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că anul 2024 a fost unul complex, dar esențial pentru apropierea de standardele europene: „Realizările obținute sunt benefice atât pentru cetățeni, cât și pentru avansarea în procesul de integrare europeană. Prin conjugarea eforturilor tuturor actorilor implicați, putem reuși ca, în 2025 – ultimul an de implementare a Strategiei, să realizăm cât mai multe dintre obiectivele stabilite inițial, în paralel și cu angajamentele setate în Foile de parcurs (Cap. 23 și 24) privind procesul de integrare europeană.”
Printre cele mai importante realizări ale anului 2024, potrivit Strategiei și altor documente de politici, se numără:
- Adoptarea noii legi privind protecția datelor cu caracter personal, care vizează protecția persoanelor fizice la capitolul prelucrarea datelor cu caracter personal. Scopul acesteia este de a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale, în special a dreptului la viață privată și familie.
- Aprobarea noilor Norme minime de hrană, de substituire a produselor alimentare și asigurare cu obiecte de igienă de primă necesitate a persoanelor aflate în penitenciare. În premieră, au fost stabilite norme alimentare pentru deținuții cu probleme de sănătate, pentru deținutele gravide și mamele care alăptează.
- Aprobarea unui nou Regulament cu privire la examinarea medicală a deținuților grav bolnavi pentru aplicarea liberării de la executarea pedepsei, înlocuirea sau revocarea arestului preventiv. A fost actualizată Lista bolilor grave care împiedică aflarea în detenție. În acest mod se iau măsuri pentru a preveni decesul în penitenciare a deținuților grav bolnavi, dar și se reduc situațiile în care Republica Moldova este condamnată la CEDO.
- Aprobarea standardelor noi pentru spațiile de audiere a minorilor victime/martori a unor infracțiuni. Spațiile sunt mai prietenoase, asigură protecția, asistența și susținerea corespunzătoare vârstei.
- Modificarea Codului penal și îmbunătățirea cadrului legal la compartimentul de prevenire și contracarare a fenomenului de exploatare sexuală online a copiilor, dar și sporirea protecției copiilor împotriva unor asemenea forme de abuz sau exploatare.
- Operarea de modificări substanțiale la Codul penal și Codul contravențional, care au extins alternativele la pedeapsa cu închisoarea, au prelungit termenul de prescripție pentru răspunderea penală și au prevăzut întreruperea acestuia odată cu trimiterea dosarului în judecată.
- Modificarea unor aspecte de procedură în activitatea instanțelor judecătorești. Astfel, instanțele de judecată vor solicita avize consultative de la Curtea Supremă de Justiție, inclusiv în procesele penale. A fost extinsă opțiunea audierii online, pentru accelerarea examinării dosarelor.
- Modificarea Codului de procedură civilă nr. 225/2003 (asigurarea implementării Convenției de la Haga privind acordul de alegere a forului). Convenția stabilește raporturile privind acordurile de alegere a forului, pentru care a fost nevoie de modificarea legislației procesual civile, cu scopul de a stabili competențele instanțelor judecătorești din Republica Moldova în procesele cu elemente de extraneitate.
- Lansarea Platformei Integrată a Profesiilor Juridice. Registrele de evidență, anterior completate manual, sunt substituite cu registre automatizate de prelucrare a informațiilor. Platforma permite înregistrarea, evidența și generarea automată de documente.
- Instituirea mandatului electronic al avocatului, care simplifică procedura de contractare a serviciilor de asistență juridică la distanță și contribuie la digitalizarea serviciilor juridice.
- Semnarea Convenției de la Ljubljana-Haga privind cooperarea internațională în investigarea și urmărirea penală a crimelor de genocid, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și altor crime internaționale.
- Revizuirea hărții judiciare.
- Consolidarea criteriilor pentru selecția și evaluarea judecătorilor și procurorilor de către CSM și CSP etc.
Pe plan instituțional și operațional, au fost înregistrate progrese precum:
- Instruirea continuă a judecătorilor, procurorilor, avocaților și ofițerilor de urmărire penală, în grupuri mixte;
- extinderea rețelei de parajuriști la 87 de unități.
- Acordarea asistenței juridice garantate de stat pentru victime din grupuri vulnerabile (2.581 victime ale violenței în familie, 234 victime ale traficului de ființe umane, 78 victime ale torturii și 394 minori).
- Monitorizarea electronică a 878 de agresori familiari.
- Identificarea terenurilor pentru construcția noilor sedii ale judecătoriilor din Strășeni, Hîncești, Soroca, Bălți, Criuleni și Cahul.
- Consolidarea capacităților de administrare a instanțelor judecătorești, prin reorganizarea Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești.
- Extinderea pilotării aplicației e-Dosar la nivel național, cu peste 750 de cereri procesate.
Potrivit raportului, din totalul acțiunilor prevăzute în strategia pentru 2024, 65% din activități au fost realizate deplin, 24% au fost executate parțial, iar 11% urmează a fi implementate.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Consiliului Superior al Procurorilor, Procuraturii Generale, Institutului Național de Justiție, Autorității Naționale de Integritate, Camerei Notariale, Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Uniunii Avocaților, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, precum și ai societății civile.
Strategia este un document care reprezintă cadrul de referință pentru politicile publice din domeniul justiției și reflectă angajamentele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Aceasta a fost aprobată de Parlament prin Legea 211/2021.
