24 iulie 2025, Chișinău – Reprezentantul Guvernului la Curtea Constituțională – Eduard Serbenco, secretar de stat al Ministerul Justiției, împreună cu Ion Glavan, consilier în cabinetul ministrului justiției, și Miroslav Șendrea, șef direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, au prezentat punctul de vedere al Guvernului în ședința Curții Constituționale din 24 iulie, în cadrul căreia a fost examinată sesizarea Procurorului General privind o serie de modificări ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Respectivele modificări vizau excluderea unor reglementări din versiunea inițială a Legii amnistiei. Acestea serveau drept filtru ce împiedica aplicarea mecanismului de amnistie pentru anumite categorii speciale de condamnați la pedepse privative de libertate.
În acest sens, Guvernul, prin punctul de vedere transmis Curții Constituționale și expus în ședință, a confirmat caracterul relevant al argumentelor prezentate de autorului sesizării, opinând că anumite modificări operate la Legea amnistiei potențial ar putea ridica probleme de constituționalitate, după cum urmează:
1. În raport cu prima modificarea Legii amnistiei prin Legea nr. 74/2022 (în particular în raport cu prevederea de la art. I pct. 4 din legea dată, prin care a fost abrogat alineatul (2) de la articolul 7 din Legea amnistiei, ce a fost inclusă în proiectul legii de modificare printr-un amendament depus înainte de a doua lectură în Parlament și care nu a fost remis spre avizare Guvernului), Guvernul a menționat că excluderea interdicției de aplicare a amnistiei (sub forma reducerii/comutării pedepselor penale) față de anumite categorii de deținuți periculoși (persoane care au comis infracțiuni excepțional de grave, recidiviști periculoși, persoane care au comis anumite categorii de infracțiuni împotriva minorilor etc.) prezintă indicii de neconstituționalitate atât din perspectiva echității sociale și a drepturilor victimelor și a rudelor acestora (cauzându-se și un risc sporit pentru viața și integritatea fizică/psihică a acestora), cât și din perspectiva modalității prin care această modificare legislativă a fost adoptată (fiind admise grave încălcări de procedură în legătură cu amendamentul prin care s-a propus această modificare).
Totodată, modificarea legislativă a avut și impact bugetar, prin creșterea cheltuielilor aferente plății indemnizațiilor și altor garanții sociale destinate deținuților care urmau să fie eliberați. Potrivit cerințelor constituționale, o astfel de intervenție trebuia să fie avizată pozitiv, în prealabil, de către Guvern, lucru care nu s-a întâmplat.
2. Referitor la a doua modificare a Legii amnistiei prin Legea nr. 247/2022 (în concret - art. II din legea dată, prin care din articolul 7 alineatul (1) litera d) din Legea amnistiei a fost exclus textul „ , cu condiția lipsei riscului de recidivă”, și care la fel a fost inclus în proiectul legii de modificare printr-un amendament depus înainte de a doua lectură în Parlament, ce nu a fost remis spre avizare Guvernului), prin care a fost exclusă condiția privind lipsa riscului de recidivă în raport cu persoanele condamnate la detențiunea pe viață ce doreau să beneficieze de amnistie – Guvernul a subliniat că prin această modificare legislativă s-au creat premise pentru apariția unor situații când persoane condamnate la detențiunea pe viață ar fi putut solicita comutarea pedepsei într-o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 30 de ani (o bună parte din care aceste persoane o aveau deja executată). Astfel, această comutare putea fi cerută inclusiv în situațiile în care persoanele respective prezentau un risc mediu de recidivă (adică în cazurile când era încă prematură concluzia privind diminuarea comportamentelor negative viitoare ale acestor condamnați).
Extinderea amnistiei pentru aceste categorii de deținuți poate genera riscuri pentru siguranța publică și, în special, pentru victimele infracțiunilor comise de aceștia, rudele lor și alte persoane implicate în procesele de judecată. Astfel, dreptul acestor persoane la viață și la integritate fizică și psihică, garantat de Constituție, ar putea fi lezat odată cu adoptarea acestor modificări.
Suplimentar, au fost remarcate și carențele legate de procedura de adoptare a modificării legislative, care sunt susceptibile, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, să atragă neconstituționalitatea normelor respective. Mai exact, propunerea a fost formulată sub forma unui amendament la un proiect de lege fără legătură cu obiectul său de reglementare.
Această modificare legislativă a avut, de asemenea, un impact bugetar, ceea ce genera necesitatea obținerii unui aviz pozitiv prealabil din partea Guvernului, lucru care nu a fost realizat.
3. Cu referire la a treia modificare a Legii amnistiei prin Legea nr. 316/2022 (în concret – art. VII din legea dată, prin care dispoziția alineatului (1) a articolului 7 din Legea amnistiei a fost redată într-o redacție nouă, după cum urmează: „(1) Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4–6 i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează:”, prevederea dată fiind inclusă în proiectul de modificare printr-un amendament depus înainte de a doua lectură în Parlament, ce nu a fost remis spre avizare Guvernului), subliniem faptul că această intervenție a vizat prevederea din Legea amnistiei unde era reglementat un efect juridic alternativ și anume reducerea pedepselor privative de libertate pentru condamnații care nu puteau pretinde absolvirea de executarea pedepsei, oferindu-se prin aceasta posibilitatea expresă pentru comutarea pedepselor de detențiune pe viață în pedepse cu închisoarea pe un termen de 30 de ani.Guvernul a atestat aceeași carență admisă în procedura de adoptare a modificării (autorul propunerii a înaintat-o sub formă de amendament la o inițiativă legislativă cu obiectul căreia acest amendament nu avea o legătură indispensabilă), ceea ce a dus la încălcarea prevederilor constituționale privind obligativitatea adoptării legilor organice în cel puțin două lecturi.
Este important de subliniat că, contrar unor afirmații vehiculate în public, modificările aduse Legii amnistiei, ce au fost criticate de autorul sesizării și care au declanșat posibilitatea eliberării unor persoane condamnate la detențiune pe viață, au fost adoptate fără consultarea autorităților publice relevante, precum Guvernul sau Procuratura Generală, și care nu au avut posibilitatea de a emite avize cu punctul de vedere instituțional pe marginea schimbărilor propuse prin amendamente.
Prin hotărârea din 24 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale toate prevederile legale contestate de către autorul sesizării.
De asemenea, trebuie menționat și faptul că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 a fost revigorată versiunea inițială a dispoziției alin. (1) de la art. 7 din Legea amnistiei. Coroborat cu celelalte considerente avute în vedere de Curte, acest lucru înseamnă că, în cazul persoanelor condamnate la detențiune pe viață, comutarea pedepsei în închisoare pe un termen de 30 de ani este neconstituțională, atât în forma prevăzută inițial în Legea amnistiei, cât și în cea rezultată după modificările ulterioare.