În cadrul şedinţei din 10 iunie 2010, Guvernul a aprobat proiectul de amendare a Codului de Executare, prin care procedurile de executare au fost ajustate la noul concept de profesie liberală a executorilor judecătoreşti. Proiectul aprobat de Guvern introduce, de asemenea, o serie de modificări pentru a remedia deficienţele actualului sistem de executare a hotărârilor judecătoreşti.
Prezent la şedinţa Guvernului, Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase a explicat principalele aspecte ale amendamentelor propuse în Codul de Executare.
Un prim aspect important al reformei sistemului de executare vizează schimbarea competenţei teritoriale a executorilor judecătoreşti liberali, care va fi diferită de cea a actualilor executori. Astfel, după implementarea reformei, executorii vor putea întreprinde acţiuni de executare doar în circumscripţia Camerei teritoriale. Ministrul Justiţiei a precizat că această limitare teritorială urmăreşte obiectivul de a nu permite ca să existe anumite zone neacoperite, în care documentele nu se execută. În acelaşi timp, pentru aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii, urmărirea mijloacelor de transport sau a mijloacelor băneşti de pe contul debitorului, executorul judecătoresc va putea acţiona pe întreg teritoriul ţării, fără a ţine cont de competenţa teritorială.
„Necesitatea extinderii competenţei în aceste situaţii rezultă din faptul că, în prezent, în practică, există cazuri frecvente când debitorii de rea-credinţă, pentru a nu executa o hotărâre judecătorească, schimbă locul aflării bunului mobil”, a explicat Ministrul Justiţiei.
Noile amendamente prevăd ca executorul să nu poată refuza efectuarea actelor de executare în cazul categoriilor de documente executorii „mai puţin atractive” din punct de vedere financiar. Din această categorie de documente executorii fac parte confiscarea bunurilor; urmărirea pensiei de întreţinere, restabilirea la locul de muncă şi încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, încasarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi a altor prestaţii de asigurări sociale prevăzute de lege. „Refuzul intenţionat de a efectua acte de executare va fi sancţionat disciplinar”, a precizat Ministrul Justiţiei.
De asemenea, în conformitate cu exigenţele CEDO, actele în care calitatea de debitor o are statul vor fi transmise direct de instanţa de judecată executorului judecătoresc. Alexandru Tănase a menţionat că această modificare a fost introdusă pentru a scuti cetăţenii de necesitatea de a recurge la proceduri suplimentare pentru a pune în executare astfel de documente.
O altă axă esenţială a reformei este că taxele şi cheltuielile procedurii de executare vor fi achitate în avans de către creditor sau persoana care solicită efectuarea unor acte procedurale. Totodată, noul sistem introduce o novaţie esenţială pentru a motiva executorii judecătoreşti să întreprindă acţiuni cât mai eficiente pentru a executa o hotărâre judecătorească. Pe de altă parte, Alexandru Tănase a subliniat că onorariul executorului judecătoresc va fi achitat doar în cazul unei executări cu succes, totale sau parţiale, a hotărârii judecătoreşti, că textul legii va interzice expres executorului judecătoresc să ceară achitarea anticipată a onorariului pentru a pune în executare a documentele şi că sunt fixate anumite limite pentru calcularea onorariilor.
În acelaşi timp, un accent aparte se pune pe sporirea gradului de responsabilitate a debitorului. Astfel, în cazul în care va cere suspendarea executării hotărârii, debitorul va trebui să plătească penalităţi de întârziere. „Această normă face ca tergiversarea procedurii de executare să devină neatractivă pentru debitor, ea având ca efect sporirea sumei datorate”, a menţionat Ministrul Justiţiei. De asemenea, se instituie obligaţia debitorului de a-şi declara bunurile. Acesta va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate prin falsă declarare sau declarare incompletă a bunurilor sale.
Au fost sporite drepturile şi pârghiile executorului judecătoresc. El va avea dreptul de a face înregistrări audio, foto şi video, în cadrul procedurii de executare, precum şi dreptul de a constata, la solicitarea persoanei interesate, fapte şi stări de fapt. În schimb, sunt stabilite obligaţii exacte pentru executorul judecătoresc de a acţiona. În acest sens, se prevede ca durata maximă între acţiunile executorului judecătoresc să nu depăşească 15 zile, iar, pentru tergiversarea actelor de executare, executorul judecătoresc va putea fi sancţionat cu amendă în mărime de 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
O altă serie de amendamente vor spori siguranţa participanţilor la procedura de executare şi a cumpărătorilor de la licitaţiile silite. Astfel, în cazul contestărilor, utilizate frecvent de debitori pentru a tergiversa executarea, va fi limitată perioada în care poate fi depusă, precum şi durata examinării. De asemenea, au fost introduse câteva mecanisme noi, precum administrarea silită a bunului, creditori intervenienţi, conexarea procedurilor de executare, concilierea părţilor în procedura de executare, etc.
Adiţional, au fost efectuate şi o serie de modificări prin care au fost excluse unele neconcordanţe cu alte acte normative.
Proiectul aprobat astăzi de Guvern face parte din cea de-a doua etapă de pregătire a cadrului normativ necesar reformării sistemului de executare prin liberalizarea profesiei de executor judecătoresc. La 18 martie 2010, Parlamentul a adoptat deja în primă lectură proiectul de Lege privind executorii judecătoreşti, ce prevede instituirea executorilor judecătoreşti privaţi.
Reamintim că, spre deosebire de modul actual de organizare a activităţii executorilor judecătoreşti, care activează în cadrul oficiilor de executare existente în fiecare circumscripţie a judecătoriilor, executorii judecătoreşti privaţi îşi vor desfăşura activitatea în cadrul unui birou în care vor putea funcţiona unul sau mai mulţi executori asociaţi.
În mod similar ca şi în cazul avocaţilor şi notarilor, proiectul de amendare a Codului de Executare şi Legea cu privire la executorii judecătoreşti au ca efect crearea concurenţei între executorii judecătoreşti şi vor oferi creditorului posibilitatea să aleagă executorul judecătoresc căruia vrea să-i încredinţeze executarea.
Reformarea sistemului de executare a hotărârilor judecătoreşti este un obiectiv ce a fost fixat în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2009-2013 “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” şi urmează a fi supusă dezbaterilor în Parlament în cadrul şedinţei plenare din 17 iunie.